Legea nr. 165/2013 a adus o serie de modificări a regulilor privitoare la despăgubirea persoanelor care au fost expropriate ilegal de statul român în perioada regimului comunist.

Și în anul 2015, principiile de bază în materie de restituire a proprietății preluate abuziv, rămân cele ce au fost stabilite prin Legea nr. 10/2001: regula este reprezentată de restituirea în natură a bunului (atunci când acest lucru este posibil), iar excepția constă în acordarea de despăgubiri sub forma măsurilor reparatorii prin echivalent.

Despăgubirile prin echivalent au constat uneori în acordarea de bunuri, servicii disponibile în patrimoniul entității învestite de lege cu soluționarea notificării sau chiar a titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice. La momentul apariției Legii 10/2001, persoanele care se considerau îndreptățite la restituire alegeau depunerea dosarului de notificare fie la primării pentru a solicita restituirea în natură a bunului, fie la prefecturi pentru a putea solicita despăgubiri bănești. Alteori (aici ne referim la perioada ce a urmat „micii reforme în justiție” instituită de Legea nr. 247/2005), despăgubirile prin echivalent îmbrăcau forma acțiunilor la Fondul Proprietatea.

Deoarece condamnările care la CEDO „curgeau pe bandă” împotriva Statului Român, culminând cu pronunțarea hotărârii pilot în cauza Atanasiu și alții împotriva României, anul 2013 a fost momentul apariției Legii nr. 165. Precizăm că hotărârea pilot este acea hotărâre pe care CEDO o poate lua atunci când este sesizată cu un număr ridicat de cauze similare (repetitive) în legătură cu aceeași problemă de drept a unor persoane diferite, având efectul obligării statului Român la a-și pune în concordanță legislația națională cu prevederile Convenției.

Așa fiind cadrul legislativ național a fost modificat prin introducerea unor remedii eficiente aplicabile înăuntrul unor termene bine stabile prin care să fie soluționată problema retrocedărilor.

Astfel, pe de o parte autoritățile administrative – entități învestite de lege cu soluționarea notificărilor – au beneficiat și beneficiază de unele termene de grație pentru a finaliza procedura administrativă de soluționare. Pe de altă parte, a fost schimbat mecanismul de despăgubire prin echivalent: în locul acțiunilor la Fondul Proprietatea, persoanelor care se consideră îndreptățite la restituire li se oferă acum puncte.

Da, puncte. Imobilul expropriat abuziv este evaluat conform grilei notariale de la momentul apariției Legii nr. 165/2013. De la 1 ianuarie 2016, persoanele care au obținut puncte, se pot înscrie și participa la licitații, pentru a cumpăra cu puncte imobile din Fondul Național de imobile.

Abia din anul 2017, statul român va putea plăti în numerar sume de bani persoanelor care nu și-au consumat punctele achiziționând imobile în urma participării la licitații.

Subsemnatul, în vârstă de 30 de ani, avocat, implicat în soluționarea a mai bine de 1.000 de dosare de retrocedări, pot declara că îmi este rușine de ororile care s-au petrecut în România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Studiind poveștile de viață ale atât de multor oameni, nu poți decât să te întristezi.

Concluziile – aplicabile la momentul scrierii acestui articol (octombrie 2015) – sunt următoarele:

  1. Deși au trecut aproape 14 ani de la momentul apariției Legii nr. 10/2001, deși multe dintre persoanele care au formulat cereri de retrocedare au trecut în neființă, fără a li se mai putea face dreptate, recomand continuarea demersurilor de restituire, deoarece:
    1. în continuare, acolo unde este posibil, imobilul (terenul, singur sau împreună cu construcția) vă va fi restituit în natură;
    2. Dacă imobilul nu este susceptibil de a fi restituit în natură, puteți beneficia de măsurile reparatorii prin echivalent, indiferent de forma pe care o îmbracă acestea (acțiuni, bani, puncte, servicii, etc);
  2. Deoarece interacțiunea cu autoritățile statului poate fi uneori dificilă, vă recomand apelarea la un sprijin juridic de calitate, care să vă poată îndruma/asista/reprezenta într-o manieră profesională spre redobândirea dreptului de proprietate pierdut abuziv. La alegerea îndrumătorului juridic trebuie să aveți în vedere că doar o persoană cu competențe ridicate în chestiunea retrocedărilor poate reuși să finalizeze o procedură care durează de mai bine de 14 ani. Legile care reglementează materia restituirii proprietății preluate abuziv de statul român sunt multe, și au fost modificate succesiv.
  3. Acordați o atenție sporită comunicărilor care vin din partea entităților învestite de lege cu soluționarea notificărilor, prin care vi se cere să completați dosarul de notificare: în lipsa unei reacții la o asemenea solicitare, dumneavoastră puteți fi decăzut din dreptul de a mai susține cererea de restituire iar dosarul să vă fie respins pe motiv de nedovedire a cererii!

 

Autor

Av. Bogdan Broască

Categorii: Noutati

0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Apeleaza!